Traducere de Octavian Cocoş
Ferice-i Anglia! Şi-aş fi-ncântat
Să văd verdeaţa ei necontenit;
Să simt cum bate vântul liniştit
Prin codrul cu iubiri amestecat:
Dar uneori tânjesc nemăsurat
Dup-al Italiei cer şi gem mâhnit,
Aş sta pe Alpi ca pe un tron râvnit
Să uit puţin de traiul zbuciumat.
Ferice-i Anglia, cu fete mii;
Şi mă desfăt cu simplitatea lor,
Cu mâinile lor albe ca de nea:
Însă adesea simt că-s ars de dor
Şi alte frumuseţi să-mi cânte-aş vrea,
Şi vara să plutim pe ape vii.
vezi mai multe poezii de: John Keats
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.